luni, 6 aprilie 2009

Conservarea Deltei Dunării prin intermediul politicii de dezvoltare regională şi de mediu a Uniunii Europene


În perioada 6-7 aprilie 2009, la iniţiativa europarlamentarilor PSD Victor Boştinaru şi Daciana Sârbu, are loc, în Delta Dunării, prima misiunea socialistă europeană dedicată “Conservării Deltei Dunării prin intermediul politicii regionale şi de mediu a Uniunii Europene”.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Principiile guvernarii PDL/PSD:
1) Toate microintreprinderile care platesc 3% impozit pe venit si prin urmare nu pot face evaziune le vom numi evazionisti.
2) Firmelor care fac evaziune si vor face si de acum incolo indiferent cite impozite vom introduce, le dorim tot binele din lume si suntem alaturi ...
3) De acum incolo impozitul forfetar se va considera un "stimulent fiscal"
4) Definitia crizei se modifica astfel: criza/crize/crizati = Guvern
5) Noua formula de impozitare: PDL/PSD = Basescu , se aplica imediat firmelor care mai vor sa faca afaceri cu statul si doresc sa sponsorizeze actuala coalitie.
6) "Desteaptate Romane" se va modifica cu "Forfeteaza-te Romane"
7) "Noi muncim, nu gindim" va fi sloganul comun la europarlamnetare.

Va multumim din suflet Dl-or Boc si Geoana, fara Dvs eram pierduti in meandrele concretului, si ramineau copii fara profesori. Cita generozitate. Va dorim succese succesive la euroalegeri.

Anonim spunea...

E august, un mic oras pe malul marii …, in plin sezon, ploua torential de citeva zile, orasul arata de parca ar fi parasit. Toti au datorii si traiesc din credite.

Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet. Vrea o camera.
Pune o bancnota de 100$ pe masa receptionerului si se duce sa vada camerele.

Seful hotelului ia repede bancnota si se duce repede sa plateasca datoriile la macelar. Acesta ia bancnota si se duce repede sa-si plateasca datoria la crescatorul de porci. Acesta la rândul lui se grabeste sa-si plateasca datoriile la cel ce-i livreaza furaje pt. porci. Cel cu furajele insfaca bancnota si alearga la prostituata pe care nu o mai platise demult. In timpurile astea de criza pina si ea ofera servicii pe datorie! Prostituata ia bancnota in mina si
se grabeste spre hotel, unde fusese cu clientii ultimele dati si unde ramasese datoare.

In acest moment coboara rusul, dupa ce a inspectat camerele, spune ca nici o camera nu-i place, isi ia bancnota si paraseste orasul.

Nimeni nu a cistigat ceva, insa intregul oras traieste acum fara datorii si priveste optimist in viitor!

fraierul spunea...

FULLTURISM RURAL - Târgul Român de Turism, derulat în pragul unei primăveri târzii, a fost dezgheţat de iniţiative şi declaraţii aruncate să înlăture abureala de pe piaţa hoinărelii organizate. Pensionarul care a tăiat calea Elenei Udrea între standuri, spunându-i înlăcrimat “Dacă nu aţi fi existat, aţi fi trebuit inventată”, poate fi lesne postat pe toate pliantele turistice, sub picioarele doamnei ministru. Superdestinaţiile, cupoanele de turism deja amanetate şi turiştii veniţi pe litoral înainte de 1 Aprilie ne-au făcut să credem într-un bilanţ pozitv al vacanţelor. Bilanţu-i bilanţ, chiar dacă “sezonul pre-estival” contabilizează şi miile de suporteri ai naţionalei Serbiei, iar tour-operatorii raportează lunar navetiştii cotidieni şi bişniţarii plimbaţi cu autocarul spre Istanbul. La aceeaşi rubrică, între munte şi mare, cătunele Bărăganului sunt, la rându-le, enumerate printre destinaţii, câtă vreme unele primării comunale nu se sfiesc să includă agroturismul în oferta publică.
Norocoşii care se mai pot mişca în week-end au la dispoziţie şi altceva decât marginea mizeră a oraşelor, unde grătarele stropite abundent cu bere transformă şanţurile cu vagi urme de iarbă în “spaţii de agrement”. Totuşi, o bojdeucă ridicată la ţară, pe o parcelă retrasă, situată la o oră de tumultul urban, vă poate oferi un loc de refugiu şi destindere ideal. Iar dacă vecinătăţile locaţiei se şi apropie un pic de imaginea rusticului, vă rămâne doar să părăsiţi aglomerarea sufocantă, de câte ori aveţi ocazia.
Comuna ialomiţeană Axintele e situată, geografic, în mijlocul Bărăganului,dar relieful înconjurător şi distanţa facilă faţă de Capitală o recomandă bucureştenilor pentru turismul rural-ocazional. Invitaţia e întărită şi de primăria comunală care, încă din anul 2004, nominaliza “agroturismul” pe propria pagină de Internet, între ocupaţiile comunitare. Turismul rural este pregătit de primarul PSD din Axintele pentru o întoarcere reală în timp a vizitatorilor, beneficiari involuntari ai unor surprize aparte ce ţin de obiceiurile locale. Înconjurată de drumuri cu relief nedeterminat, localitatea devine un spaţiu al surprizelor, încă din prezentarea enunţată pe ghidulprimăriilor.ro, unde localizarea e punctată în vecinătatea judeţului Caraş-Severin, în locul judeţului Călăraşi. Turiştii sunt oarecum avertizaţi de ineditul întoarcerii în timp, odată cu trecerea de limita teritorială, unde drumurile cu caracter medieval depăşesc firescul infrastructurii naţionale.
Surprizele găsite ulterior în inima acestei comunităţi pot fi lesne înscrise în Anuarul Naţional al Turismului. Prezentată statistic “cu o populaţie îmbătrânită”, comuna Axintele oferă totuşi vizitatorilor momente pline de vivacitate. Aici ai ocazia întâlnirii reale cu ocupaţii şi obiceiuri apuse istoric, dar practicate curent pentru destinderea neriveranilor. Pe lângă claca, japca şi birul din perioada antebelică, considerate fireşti de localnicii întorşi în timp de autorităţi, umilirea publică reprezintă o altă părticică a folclorului local acompaniat de administraţia publică. Doritorilor de agroturism li se asigură, conform anuarului afaceriagricole.net, “terenuri pentru investiţii în turism şi agroturism”, dar o cerere de concesionare a unui teren abandonat de 300-400 nu va primi răspuns din partea primăriei nici după trei ani, chiar dacă pârloaga e situată la mică distanţă de una dintre gropile de gunoi spontane. Animaţie şi inedit extrem oferă vătafii locali vizitatorilor, dacă aceştia catadicsesc să îşi cumpere un teren cu acte ok, care să devină ulterior spaţiu de antrenament pentru infractori.
Ineditul turistic nu se află la Pădurea Groasa şi nici la invocatul sit arheologic spre care nu există indicatoare specifice. Este prezent în inima comunităţii, unde oamenii sunt buni şi dezbăraţi de monotonie. Fără să comande telefonic sau on-line serviciile, turiştii de week-end se pot bucura săptămânal, în propria prispă, de furtul puţinului aflat în interiorul şi vecinătatea bojdeucilor de agrement. Când nu constată distrugeri ale bunurilor, violări ale proprietăţii sau debranşări electrice pentru neachitarea unor facturi neînmânate, cu valoare totală de 3(trei) lei, oaspeţii află de la localnici, în şezători spontane, una-alta despre crimele săvârşite în ultimele zile sau furturile de televizoare, sustrase direct prin acoperişuri.
Tot pentru evitarea monotoniei, taxele locale nu sunt încasate, în week-end, de către perceptorul învecinat oaspeţilor, iar solicitarea unui document de la Primărie se soldează invariabil cu controlul prealabil al certificatului de urbanism, autorizaţiei de construcţie şi al procesului verbal încheiat la terminarea ridicării cociabei turistice. Pentru pachetul all-inclusiv (certificat fiscal+petiţie) vă este necesară măsura pantofilor, alături de pozele bunicilor şi foaia matricolă a soţiei/soţului. Oricum, petiţiile adresate administraţiei sau poliţiei locale primesc – uneori - răspuns, după luni de aşteptare, dar nu sunt vreodată soluţionate.
Alăturându-ne primăriei locale şi Ghidului Afaceri Agricole recomandăm cu căldură Axintele micilor investitori. Paginile de Internet stochează informaţii oferite de primărie, fiind enumerată pomicultura, încă de acum cinci ani, printre invitaţiile spre investiţie. Puteţi constata, cu propriile fonduri, că aici se derulează cel mai rapid program de pomicultură intensivă. Livezile nou înfiinţate dispar total doar într-o săptămână, terenul este reamenajat şi greblat la linie, iar poliţia locală oferă răspunsuri ce ţin tot de ineditul turistic: “Nu ne putem deplasa; maşina e la şefu’ acasă, în week-end. Trimiteţi o sesizare prin poştă.” Un motiv în plus pentru schimbarea denumirii comunei Axintele, în staţiunea “Slănicul Axintelor”, cura clorosodică regăsindu-se în primirea oaspeţilor cu pâine şi sare-n ochi.