miercuri, 16 ianuarie 2008

Masurile justitiei


Justitia in Romania are cateva unitati de masura: nicio masura, in unele cazuri o masura, dubla masura si fara masura.
Pentru a ne afunda in trivial pana la capat, asa cum am fost acuzati, in seara asta despre cazul Cioaca.
Trecand peste absurditatea faptului ca Cioaca este prezentat ca suspect de o fapta al carei obiect nu exista (si anume mortul), am vazut cum ieri politistul a fost retinut pentru 24 de ore sub acuzatia prevazuta de Codul Penal la Art. 195 - Violarea secretului corespondentei. El a fost astazi eliberat, urmand ca ancheta sa continue in stare de libertate. Dar nu asta intereseza acum.
O alta poveste: in urma cu cateva luni, in cadrul Ministerului de Externe a avut loc un scandal cu o adresa de e-mail a ambasadoarei Manuela Vulpe, care a fost sparta si al carei continut a fost facut public, afectand imaginea acesteia si a unui alt diplomat - Teodor Baconschi.
Care este legatura dintre cele doua povesti?Una simpla: e vorba de aceeasi infractiune. Care sunt diferentele?Pai pe Cristian Cioaca, un politist care nu are legaturi in lumea politica, politia si procuratura l-au dovedit si "saltat" imediat. In al doilea caz, desi e vorba de un scandal care a adus atingere institutiilor statului si imaginii externe a Romaniei, nu s-a gasit niciun vinovat. Chiar mai mult, nu am auzit pomenindu-se macar de vreo ancheta pentru a depista autorii infractiunii.

Revin la prima fraza. Cum masoara justitia in Romania vinovatia si, mai ales, la ordinul cui?


4 comentarii:

Bibliotecaru spunea...

Off topic, aş dori şi eu o informaţie. Ieri, pe la prânz, domnul Mircea Geoană a "introdus" în scenă un putător de cuvânt al PSD în conferinţa de presa de la sediul PSD, din Băneasa. Am un mare lapsus şi nu-mi amintesc numele domniei sale. Îmi puteţi spune cum se numeşte? Vă mulţumesc anticipat. Am intrat aici în speranţa că întâlnirea de ieri va fi consemnată cu lux de amănunte. Probabil că astăzi va fi prezentată. Vă rog, nu mă uitaţi... sunt foarte frustrat de lipsa memoriei.

SCE spunea...

Probabil ca va referiti la Marius Lazar, purtatorul de cuvant al Departamentelor PSD, unul dintre Secretarii Executivi ai partidului. Pentru a va face o idee, iata linkul unei Declaratii de-a domnlui Lazar: http://www.psd.ro/newsroom.php?newi_id=895. Astazi va avea loc sedinta Departamentului de Sanatate.

Bibliotecaru spunea...

Vă mulţumesc!

Aya spunea...

SE PREGATESTE DOSARUL LUI MARKO BELA?

Recent, la emisiunea lui Robert Turcescu (100%) a fost invitata Alina Mungiu Pippidi.
Era “flancata” de Emil Hurezeanu si de Adrian Ursu (acesta din urma fiind vizibil iritat de- la limita- isteroida prestatie a numitei doamne; de altfel, Alina Mungiu Pippidi avea sa se intreaca pe sine in tipul de manifestare deja catalogat astfel incat sa-l faca sa-si iasa din fire pana si pe Turcescu).
Subiectul principal: deja celebrele opt dosare ale unor fosti si actuali ministri care au ajuns de Traian Basescu la Ministerul Justitiei.

La un moment dat, Alina Mungiu Pippidi, foarte infierbantata, a spus ceva in sensul ca trebuie sa fie trimise toate dosarele de gen ale ministrilor si sigur vor ajunge toate unde trebuie (citez din memorie): “si al presedintelui UDMR”!

Referirea este socanta intrucat nu s-a aflat sa se fi pus macar problema vreunei cercetari (sau solicitarea avizului pentru demararea cercetarilor) in cazul lui Marko Bela.
(Este adevarat ca Alina Mungiu Pippidi ca nu a rostit numele, dar la UDMR presedinte este Marko Bela).
In contextul referirii la ministrii ale caror dosare "trebuie sa fie trimise si vor fi trimise" (la Parchet, desigur)- dupa cum sustinea, cu vehementa, vorbitoarea- totul are logica data fiind fosta lui pozitie in guvern.

Imi amintesc ca, imediat dupa aceasta “remarca”, Alina Mungiu Pippidi a tacut brusc si a (re)inceput sa bea apa cu inghitituri dese, ducand la si luand de la gura paharul cu miscari usor sacadate.
Cei prezenti nu-i vor fi remarcat spusele (oricum incercau sa o acopere pentru a-si expune opiniile, caci vorbea ca un magnetofon, acoperindu-i; imi amintesc ca, dupa mai multe expresii de genul “asta nu e un subiect pe care sa-l discutam” emise de Alina Mungiu Pippidi, ca si cum era chemata acolo pentru a impune temele, Robert Turcescu s-a iritat replicandu-i “pe dumneavoastra nu pot sa va intreb nimic”, cu un scurt comentariu sesizabil nervos).

Intrebarea este: daca nu a fost o greseala (si, dupa atitudinea respectivei doamne, nu pare sa fi fost- ea mai degraba “scapand” informatia) cand si, mai ales, pentru ce ar solicita Parchetul, lui Basescu, avizul pentru demararea cercetarilor in cazul lui Marko Bela, necunoscandu-se ca acesta sa se fi aflat vreodata in centrul unui scandal?

Admitand ca a fost o greseala de “identificare prin functie”, in urma unei psihanalize de prim nivel rezulta, indubitabil, ca totusi Alina Mungiu Pippidi STIE ca, in culise, se “lucreaza” la “intrarea in vizor” a unui ministru (fost ministru) de la UDMR (in afara a ceea ce stim!).
In acest caz, cine este acel ministru?
Un element psihanalitic exista (repet, in cazul in care a fost o greseala referirea la “presedintele UDMR): stabilirea unei relatii intre acesta si presedintele UDMR astfel incat sa ajunga, “colateral”, si Marko Bela in vizorul anchetatorilor -sau cel putin se i se dea un “semnal de avertizare” (pentru ce?)!

Ar mai fi ceva care apare in urma unei analize atipice.
Tipul de discurs al Alinei Mungiu Pippidi, la acea emisiune, dadea unui ascultator atent impresia ca pune in prim plan, permanent, procurorii (referirile sale la Basescu- in contextul drumului dosarelor ministrilor- fiind in subsidiar, ca la un personaj de importanta secunda).
In acest “context atitudinal” a avut acea “scapare”.

O minte mai sofisticata ar crede ca “bombele” (cel putin cele viitoare) NU se construiesc in “laboratoarele Cotrocenilor” ci in cele ale Parchetului (Basescu fiind privit, in speta, ca un fel de “executant”- nu neaparat al unor ordine date direct, ci mai degraba al unora induse prin activarea unor mecanisme psihologice).
Aceeasi minte sofisticata ar putea concluziona- tot in urma unei analize atipice- ca in acele “laboratoare” un cuvant interesant de spus il are SAR!

La SAR sa fie head office-ul?
Mintea sofisticata ar raspunde, dichotomic: da!